Cu cât digitalizarea intervine tot mai mult în viețile noastre, cu atât cresc și riscurile de a cădea pradă unei tentative de fraudă online, fie prin intermediul unui website, fie prin sms sau alte mijloace de comunicare digitală.  Încercăm să îți dăm mai jos câteva resurse și exemple care să te ajute să eviți înșelătoriile.

Poate ca deja ați aflat (și sperăm ca nu pe propria piele) sau ați auzit de încercările de a obține bani în mod fraudulos prin intermediul unor linkuri de plată transmise prin diverse metode, sms, mesaje pe diverse platforme de social media (Facebook) sau mesagerie (de obicei Whatsapp) , sau mesaje sau apeluri telefonice prin care se cerea transmiterea datelor cardului, pentru o plată, celebre fiind deja cazurile in care s-au folosit de numele companiilor Olx sau Fan Courier. Iar în urmă cu doar câteva zile, un mesaj de email ce părea că vine de la ANAF.

Cu siguranță nu e doar cazul acestora, dar vă dăm exemplul lor, pentru că au reacționat în mediul online atrăgând atenția consumatorilor asupra acestor atacuri de tip “phishing” și încercând totodată să învețe consumatorii cum să se ferească de astfel de situații. 

1. Înșelătorii cu anunțuri pe Olx

Într-adevar este simplu să vinzi sau să cumperi ceva pe Olx.ro, însă tocmai datorită traficului atat de mare și de variat pe care îl atrage acest site, au crescut și încercările de fraudă. Pe pagina https://siguranta.olx.ro/ , Olx în parteneriat cu ING România au detaliat cateva sfaturi utile privind 

• cum sa ne asigurăm și ce sa verificăm dacă avem suspiciuni privind un anumit site (urmărește site-urile https:// pentru a te asigura ca sunt securizate)
• cât este de important să nu divulgăm nimănui care ne cere datele cardului bancar pentru a încasa o sumă de bani 
• ce trebuie să faci și la cine să apelezi dacă suspectezi un posibil furt de informații.

2. Mesaje de email false în numele Fan Courier

La rândul său, Fan Courier atrage atenția despre atacurile de tip “phishing” și menționează că nu au nici un sistem prin care cumpărătorii Olx să poată plăti online prin intermediul Fan Courier. Mai multe detalii pe site-ul Fan Courier.

3. Mesaje de email ce par că vin de la autoritati – exemplu ANAF sau Politia Rutiera

În cazul ANAF, puteti citi si în comunicatul oficial de presa de la acestia, email-ul vine de la o adresă inexistentă. În orice caz nu deschideți atașamentele!

De asemenea ce trebuie să rețineți și pentru viitor este că ANAF nu trimite email cu atașamente, orice comunicare se trimite prin poșta sau Spațiul Privat Virtual. Deci orice adresă de email vedeți de acum încolo cu „anaf”, mfinante” sau ceva de genul în ea și știți ca nu ați solicitat nimic nu deschideți sau dacă o faceți să fie cu maxim de precauție.

Zilele trecute circulau emailuri ce pareau sa vina de la Brigada de Politie Rutiera, insa Politia Romana avertizeaza ca este vorba de o tentativa de inselaciune, mesajul respectiv nefiind emis de Politia Romana.  Prin mesajul respectiv, destinatarul era notificat ca are de platit o amenda de circulatie si i se cerea plata online. 

Unde poți verifica, ce poți face?

Pe Scamadviser poți verifica dacă un site este sigur, înainte de a plasa o comandă și mai ales o plată online, iar de curând a fost lansat în România și site-ul SigurantaOnline.ro, un proiect comun al Politia Romana, Directoratul National de Securitate Cibernetica (Cert.ro) si Asociatia Romana a Bancilor (ARB) unde poți:

•  testa nivelul de educație privind securitatea cibernetică prin completarea unui chestionar, 
• afla informații utile despre cele mai frecvente fraude online din România (prin sms, cu cardul, etc.), cum să te protejezi de acestea 
• multe sfaturi utile despre banking și shoppingul online și cum să nu cazi pradă diverselor site-uri capcană. 
• afla ce trebuie sa faci în caz de fraudă, pe cine contactezi în funcție de caz. 

Dacă te-ai lovit de una dintre următoarele situații, intră aici in categoria speciala in site și vei afla răspunsul privind ce trebuie sa faci dacă:

1. Ti-au fost extrași bani din cont, indiferent de tipul de fraudă
2. Ai fost victima unei fraude de tip ”mesaj de la șef”, în care părea că șeful tău te roagă să transferi banii companiei către un alt cont
3. Ești victima unei fraude cu facturi, în care un fals furnizor al companiei la care lucrezi te-a convins să plătești o factură, dar de fapt ai trimis banii într-un cont necunoscut
4. Ai avut de-a face cu furt de date personale sau bancare la telefon, online sau prin SMS, sau ai intrat pe website-uri bancare contrafăcute
5. Ai fost victima unor fraude cu investiții/cumpărături online/proprietăți de închiriat/pachete turistice
6. În caz că ai răspuns unor anunțuri, notificări, contacte frauduloase privind obținerea unor credite, premii, donații, precum și în cazul relațiilor la distanță cu persoane necunoscute