CUPRINS:
- JURIDIC: Ați văzut ultimele amenzi ale ANPC? Să învățăm din ele!
- JURIDIC: Decontarea transportului salariatului la și de la locul de muncă
- CONTABIL: Ce se întâmplă cu codul de TVA (normal sau special) în cazul în care un contribuabil este declarat inactiv
1. JURIDIC: Ați văzut ultimele amenzi ale ANPC? Să învățăm din ele!
După cum ați văzut probabil în mass-media, sau chiar la noi pe blog, ANPC-ul a anunțat acordarea unor amenzi sau avertismente pentru diverse aspecte, legate inclusiv de comerțul online. Aceste amenzi nu sunt legate de intrarea în vigoare a unei noi legislații, ci doar, probabil, de numirea unui nou șef la ANPC, care, ca să o spunem fără perdea, pare că încearcă să obțină capital politic, mai curând decât de să fie interesat de respectarea legislației în domeniul protecției consumatorilor.
Totuși, inspectorii ANPC trebuie să se lege de aspectele legale și de felul cum sunt ele respectate, inclusiv de magazinele online, deci este bine să ne raportăm la detaliile din comunicat și să vedem cum ne putem pregăti pentru un astfel de caz:
- “refuzul dreptului de denunțare a contractului în 14 zile calendaristice (conform OUG34/2014)”: acesta este un aspect legal des întâlnit în discuțiile cu magazinele online. Cum am mai precizat, vă recomandăm ca, în pagina de pe site, să fiți cât mai aproape de textul legii și să nu creați texte care ar determina consumatorul să nu returneze, iar apoi să vă folosiți de limitările din lege (art. 14) în evaluarea problemei concrete;
- “aducerea la conformitate a produselor aflate în perioada de garanție”: iarăși un aspect, credem, cunoscut, legat de garanția legală de conformitate, care este de 2 ani, conform Legii 449/2003 și care trebuie să fie menționat pe site, conform OUG 34/2014;
- “termenul de răspuns la sesizare va fi de maximum 48 de ore”: comunicatul de presă este neclar dacă e vorba de practica ANPC sau de practica magazinelor. Pe de o parte, nu există nicio obligație legală expresă de a răspunde într-un termen anume consumatorilor, pe de altă parte este recomandat să răspundeți cât mai repede unui consumator nemulțumit; chiar dacă răspunsul de fond ia mai mult timp, tot ar trebui să-l informați că ați primit mesajul și încercați să rezolvați cât mai curând posibil;
- “termenul de livrare al produselor: maximum 15 zile de la data achiziționării“ și “toate termenele angajate de operatorul economic anunțate pe site cât și spațiul de vânzare al punctelor de lucru vor fi respectate”: termenul de 15 zile de la data achiziționării nu există în vreun act normativ, iar singurul termen legal este cel de maximum 30 de zile calendaristice din momentul încheierii contractului (deci din moomentul primirii comenzii de către magazin), pentru contractele la distanță, prevăzut de OUG 34/2014:
Art. 18 (1) Cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel cu privire la momentul livrării, profesionistul livrează produsele transferând posesia fizică sau controlul asupra produselor către consumator, fără întârziere nejustificată și, în orice caz, în decurs de cel mult 30 de zile de la încheierea contractului.
Deci, legal, ANPC nu vă poate impune un termen mai mic de 30 de zile, iar legea precizează chiar că termenul poate fi mai mare dacă “părțile au convenit astfel”. Dar, în același timp, majoritatea magazinelor au termene mai scurte de 30 de zile în zona de livrare din site sau chiar în pagina produsului, iar acestea, așa cum spune corect ANPC, trebuie respectate în relația cu consumatorul. Deci vă recomandăm să revizuiți textele scrise în zona din site legată de livrare sau pe pagina produselor, astfel încât acest termen:
- să nu depășească 30 de zile (puteți pune și temeiul legal mai sus precizat);
- să acopere toate situațiile în care livrarea poate să întârzie (deci mai bine spuneți “de obicei în 1-3 zile, maximum 10 zile”) și eventual puteți menționa o excepție pentru perioadele aglomerate, cum ar fi Black Friday.
Bogdan Manolea, co-fondator TRUSTED.RO
2. JURIDIC: Decontarea transportului salariatului la și de la locul de muncă
Dacă o societate comercială dorește să efectueze decontarea cheltuielilor cu transportul pentru salariați, acest lucru se poate face cu respectarea anumitor reguli:
- În cazul în care salariatul are domiciliul în altă localitate decât cea în care este locul de muncă, angajatorul poate deconta cheltuielile de transport dacă nu-i asigură acestuia locuință sau nu suportă contravaloarea chiriei. Sunt necesare documente justificative (facturi, bonuri fiscale etc.). Nu se operează nicio modificare în contractul de muncă standard, iar contravaloarea acestei sume nu intră în baza de calcul a impozitului pe venit al salariaților și al contribuțiilor sociale.
- În cazul în care salariatul are domiciliul în localitatea unde are locul de muncă, pentru ca societatea comercială să poată deconta cheltuielile cu transportul, este necesară includerea prevederii și a modalității de efectuare a transportului (cu mijloacele de transport, cu autoturismul propriu etc.) în contractul de muncă. Sunt necesare documente justificative (facturi, bonuri fiscale etc.). Contravaloarea acestei sume nu intră în baza de calcul a impozitului pe venit al salariaților și al contribuțiilor sociale.
În cazul în care transportul la și de la locul de muncă se face cu autoturismul propriu al salariatului, este necesar să fie semnat un contract de comodat pentru folosirea autoturismului pentru firmă. Societatea comercială poate să deducă 50% din costurile aferente autoturismului (combustibil, reparații, asigurare etc.). Pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu transportul salariaților reprezintă cheltuieli sociale și sunt deductibile în limita de 5% aplicată valorii cheltuielii cu salariile.
Bogdan Manolea, co-fondator TRUSTED.RO
3. CONTABIL: Ce se întâmplă cu codul de TVA (normal sau special) în cazul în care un contribuabil este declarat inactiv
O societate comercială poate fi declarată inactivă de către ANAF în mai multe situații, cel mai des întâlnite în practică fiind expirarea sediului sau expirarea mandatului administratorului societății, precum și sustragerea de la controalele fiscale sau neîndeplinirea pe parcursul unui semestru a obligațiilor declarative. Pentru a verifica dacă o societate este declarată inactivă, ANAF a pus la dispoziție acest link: https://www.anaf.ro/inactivi/.
În cazul declarării unei firme ca inactivă, codul de TVA se anulează, indiferent dacă societatea este plătitoare de TVA în România (cod de TVA normal) sau dacă deține cod de TVA special pentru tranzacțiile cu Uniunea Europeană (TVA special).
În cazul în care societatea comercială este plătitoare de TVA în România (TVA normal), până la reactivarea societății veți fi obligați ca facturile să fie emise în continuare cu TVA. Acest TVA va trebui plătit statului și nu veți putea deduce TVA-ul din facturile primite de la furnizori în perioada de inactivitate (de asemenea, nici cheltuielile nu pot fi deduse). Clienții dumneavoastră nu-și vor putea deduce TVA-ul din facturile emise de către dvs.
În cazul în care firma are cod de TVA pentru tranzacțiile cu Uniunea Europeană (TVA special), acesta este anulat și nu mai puteți efectua tranzacții cu Uniunea Europeană.
În condițiile în care are loc ulterior reactivarea societății, vă este permisă deducerea cheltuielilor și a TVA-ului din perioada de inactivare, conform OUG 84/2016, dar și în aceste condiții trebuie să țineți cont de costuri și de drumurile la ANAF, Registrul Comerțului și posibila creștere a tarifelor contabilului care va trebui să evidențieze suplimentar reluarea deducerii TVA și a costurilor.
Recomandăm verificarea datelor de expirare ale sediului și mandatului administratorului, precum și depunerea declarațiilor fiscale la timp, pentru evitarea inactivării societății comerciale.
Mihaela Adina Călin – expert contabil
Lasă-ne un review pe Google
Ne-ar prinde bine să-ți spui părerea despre noi, printr-un review la Google My Business. Trebuie doar să intri în contul Google și să vizitezi acest link. Nu ne supărăm dacă ne critici cu argumente și, evident, ne-ai face fericiți dacă ne-ai lăuda :-) Mulțumim!
