CUPRINS:
- CONTABIL: Tranzacții prin PayPal și Revolut pe firmă – cum se poate
- CONTABIL: Avem nevoie de casă de marcat sau nu?
- JURIDIC: Iată lista produselor care nu pot fi returnate din motive de igienă?!
1. CONTABIL: Tranzacții prin PayPal și Revolut pe firmă – cum se poate
Din cauza costurilor bancare ridicate la plăți și/sau încasări din afara României, multe dintre companiile românești se gândesc să folosească variante cum ar fi PayPal și/sau Revolut, atât pentru încasare de bani, dar și pentru plăți, precum și ca un fel de înlocuitor al conturilor bancare din România.
Știm însă că unii dintre contabilii români nu sunt familiarizați cu aceste variante și, în plus, nu există legislație clară care să reglementeze încasarea banilor cu ajutorul acestor două instrumente financiare. Dar important este că se poate, iar contabilii trebuie doar să știe că pot să le integreze în contabilitatea firmei.
Iată câteva lucruri ce vă pot ajuta în luarea unei decizii în a folosi sau nu PayPal și/sau Revolut:
- Atât pentru PayPal, cât și pentru Revolut, trebuie să aveți conturi deschise la ei pe firmă, conturi de tip business. Conturile personale (pe persoană fizică) nu se pot folosi ca justificative în contabilitatea unei societați comerciale.
- PayPal este un prestator de servicii (poate plăti bani în numele tău). De aceea, el poate să și oprească un comision pentru asta (vezi mai jos despre autofacturare, pentru detalii contabile). Pe de altă parte, Revolut este asimilat unei instituții bancare (aveți și cont IBAN).
- Pentru cheltuieli prin Revolut / Paypal trebuie doar să aveți factura furnizorului, care să justifice cheltuiala respectivă.
- În prezent, ANAF poate pune popriri pe conturile bancare românești, drept pentru care aceste variante financiare ar fi momentan o posibilitate de a evita blocarea conturilor bancare. Dar, dată fiind dezvoltarea continuă a serviciilor electronice și a modalităților de comunicare între instituțiile fiscale din lume și în special din Uniunea Europeană, estimăm că aceasta va fi o situație temporară, mai ales în cazul Revolut care deja a primit o licență bancară și va începe să funcționeze pe baza ei în 2019.
Paypal
- Pentru a deschide un cont de business la PayPal, nu există o listă clară de documente, dar e bine să ai la îndemână:
- Card-ul bancar al firmei; îl vei adăuga în setările contului și PayPal îți va face o plată de 2-3 lei; codul din informațiile tranzacției îl vei adăuga la PayPal;
- Extras de cont bancar;
- Cărțile de identitate ale administratorilor firmei;
- Certificatul de înregistrate fiscală al companiei;
- Este posibil să fii întrebat la ce vei folosi contul PayPal Business, deci e bine să ai la îndemână și 1-2 contracte cu parteneri.
- O dată deschis un cont de PayPal pe societate comercială, trebuie să duceți lunar contabilului statement-ul generat de PayPal. Deși PayPal are o opțiune de emitere de facturi, facturile emise de voi în PayPal nu sunt valabile pentru contabilitatea românească, deci va trebui să re-emiteți, pentru sumele încasate, facturi în formatul românesc acceptat.
- Comisioanele PayPal sunt considerate prestare de servicii și de aceea aveți nevoie de factură pentru ele, dar, ținând cont că PayPal nu va emite facturi, va trebui să le emiteți voi și să le declarați ca facturi de servicii internaționale (atenție, pentru cei care au cod de TVA intracomunitar, se va plăti TVA de 19% la valoarea acestor facturi auto-emise!).
Revolut
- Pentru a deschide un cont de business la Revolut, ai nevoie de:
- Cărțile de identitate ale administratorilor firmei;
- Card-ul bancar al firmei; îl vei adăuga în setările contului și Revolut îți va face o plată de 2-3 lei; codul din informațiile tranzacției îl vei adăuga la Revolut;
- Extras de cont bancar;
- Dovada adresei companiei (de ex. extras de cont, factură, corespondență de la o instituție a statului etc.);
- Dovada naturii afacerii (de ex. facturi cu descrierea serviciilor, eventual link-uri pe site-uri etc.);
- Dovada modului de administrare și a acționariatului (de ex. certificat de înregistrare fiscală, raport anual, articole despre statutul de membru în asociații etc.).
- Pentru Revolut, va trebui să duceți contabilului statement-ul lunar, iar acesta va fi tratat ca extrasul de cont al unei bănci tradiționale. Sumele încasate prin Revolut trebuie să aibă factură corespunzătoare emisă.
2. CONTABIL: Un magazin online are nevoie de casă de marcat sau nu?
Când accesezi ANAF.ro, primul lucru pe care îl vezi este un pop-up care te întreabă dacă ți-ai schimbat casa de marcat. De aici și din campaniile desfășurate de ANAF, multe persoane au înțeles că toate societățile comerciale au nevoie de casă de marcat înregistrată pe societate.
Nu este așa.
Regula de bază este că doar societățile comerciale care încasează numerar și/sau sume cu card-ul de la populație (prin “populație” se înțelege “persoanele fizice”, din această categorie nu fac parte persoanele juridice) trebuie să aibă casă de marcat (OUG 28/1999, art. 1).
Sumele încasate de magazinele online prin intermediul firmelor de curierat nu se încadrează la categoria de încasări cu numerar/card de la populație, deci nu obligă la deținerea casei de marcat.
De asemeni, magazinele online care dețin și punct de lucru nu sunt obligate să aibă case de marcat fiscale decât dacă la acest punct de lucru au vânzări către populație cu numerar/card.
Practic, trebuie să vezi în care categorie te încadrezi:
- Dacă ai magazin online și vinzi / trimiți doar prin curieri NU ai nevoie de casă de marcat;
- Dacă ai magazin online și trimiți și prin angajații proprii, DA – ai nevoie de casă de marcat dacă vinzi către persoane fizice;
- Dacă ai un punct de lucru, dar acolo nu vinzi către persoane fizice, care plătesc cu numerar sau card, atunci NU ai nevoie de casă de marcat;
- Dacă ai și un showroom sau punct de lucru cu vânzare către persoane fizice cu numerar sau card, atunci DA – ai nevoie de casă de marcat.
3. JURIDIC: lista produselor care nu pot fi returnate din motive de igienă?!
Rezumat:
- Nu există nicio listă exhaustivă! Dar știm că o saltea desigilată poate fi returnată;
- Unele produsele desigilate pot fi returnate;
- Desigilarea duce la pierderea garanției de igienă, dar nu la pierderea dreptului de retragere;
- Un produs desigilat care în niciun caz nu mai poate fi comercializat probabil nu poate fi returnat (și poate intra la produse neturnate din motive de igienă);
- Un produs desigilat care poate fi comercializat ca second-hand sau curățat va putea fi returnat.
Subiectul, pe larg:
Ei bine, să lămurim de la început: nu există o astfel de listă și nici nu va exista vreodată, pentru că este imposibil să existe o listă exhaustivă!
În primul rând, e bine să avem în față textul exact al excepției (e identic și în OUG 34/2014, și în directiva europeană 2011/83):
„bunuri sigilate care nu pot fi returnate din motive de protecție a sănătății sau din motive de igienă și care au fost desigilate de consumator”.
Știm că majoritatea magazinelor își doresc ca produsul lor X sau Y să fie pe lista respectivă. În loc de asta, ar trebui să ne uităm la două aspecte:
1. exemplele concrete pe care ni le dau cei competenți să ia o decizie (instanțele de judecată sau ANPC în România).
Apoi citim comunicatul de presă și o decizie recentă a Curții Europene de Justiție (CJUE) din 27 martie 2019 în cazul C‑681/17, care precizează că NU intră în această categorie de mai sus „un bun, precum o saltea, a cărui protecție a fost îndepărtată de consumator după livrarea acestuia”.
Înseamnă că orice produs căruia îi este scos ambalajul protector poate fi returnat de consumator?
Nicidecum.
Înseamnă că o saltea căreia îi este scos ambalajul protector poate fi returnat de consumator?
În principiu, da. Spunem “în principiu” pentru că, de multe ori, detaliile cazului pot fi mai importante decât credem. De exemplu, o saltea realizată pe măsură, deci un produs personalizat, nu poate fi returnat de consumator (există altă excepție care se aplică în acest caz).2. principiile și criteriile care au fost luate în discuție la fiecare caz în parte.
Vă propunem mai degrabă să înțelegem din textul motivării Deciziei Curții Europene în cazul C‑681/17 principiile care stau la baza deciziei, mai ales că această jurisprudență publică poate fi folosită inclusiv în România, atât în fața unei instanțe, dar și în fața ANPC-ului.
- Scopul protecției prin dreptul de retragere este de protejare a consumatorului în situația particulară a unei vânzări la distanță, în care el nu are posibilitatea de a vedea în mod concret produsul sau de a lua la cunoștință caracteristicile serviciului înainte de a încheia contractul.
- Natura unui bun este cea care poate justifica sigilarea ambalajului din motive de protecție a sănătății sau din motive de igienă și, prin urmare, desigilarea unui astfel de ambalaj privează bunul pe care îl conține doar de garanția în materie de protecție a sănătății sau de igienă, dar nu neapărat de dreptul de retragere.
- Dacă un bun este desigilat nu înseamnă în mod automat că un consumator nu are dreptul de retragere.
- Dacă un bun este desigilat, trebuie să luăm în considerare dacă bunul respectiv nu mai poate fi niciodată comercializat, din motive de protecție a sănătății sau din motive de igienă. Aceasta se referă la o imposibilitate totală de revânzare și nu la situația în care produsul poate fi vândut la “resigilate” sau ar trebui să fie curățat sau dezinfectat înainte de a fi pus la revânzare.
- Dacă bunul a fost desigilat, trebuie să luăm în considerare că acel consumator ar fi responsabil pentru “orice diminuare a valorii unui bun care rezultă din manipulări ale bunului, altele decât cele necesare pentru determinarea naturii, a caracteristicilor și a bunei funcționări a acestuia”, dar nu i se poate interzice returnarea produsului (pentru mai multe detalii, vedeți și cazul Messner de la Curtea Europeană de Justiție, C‑489/07).
(Informațiile v-au fost aduse de Bogdan Manolea – co-fondator TRUSTED.RO și Mihaela Adina Călin – expert contabil)
