CUPRINS:
- JURIDIC: 6 pași prin care te asiguri ca politica de retur nu îți creează probleme nedorite
- JURIDIC: Ce face ANPC în practică. Voi știți?
- CONTABIL: Noua procedură de înregistrare în scopuri de TVA
- CONTABIL: Categorii de risc în Codul de procedură fiscală
- CONTABIL: Declarația unică 2019; termen limită: 15 martie
- CONTABIL: Dați 2% către ONG-uri, nu către stat! Termen limită: 15 martie
1. JURIDIC: 6 pași prin care te asiguri ca politica de retur nu îți creează probleme nedorite
Una din problemele constante și recurente pe care magazinele online ni le expun (sau care apar în discuțiile legate de acordarea mărcii TRUSTED.RO) este legată de politica de retur și cum o creionați astfel încât să nu vă creeze probleme deosebite.
V-am recomanda însă o schimbare de optică: în loc să vă gândiți cum să scrieți acolo un text care să-l facă pe consumator să NU vrea să returneze, mai bine vă gândiți cum să scrieți un text cât mai curat, care să nu poată fi folosit împotriva voastră:
- de către un consumator de rea credință sau
- de către un inspector ANPC care ar veni în control.
Nu uitați! Politica de retur este documentul public asumat de voi și opozabil vouă, de care orice chițibușar se va lega. De aceea, sfatul nostru despre politica de retur este ca, de regulă, să nu puneți nimic în plus față de ceea ce vă obligă legea (e vorba de OUG 34/2014). Dacă vreți să interpretați propria politica de retur, faceți-o în discuțiile față în față cu consumatorul și vedeți cum procedați de la caz la caz.
Câțiva pași pentru a fi siguri că sunteți OK:
- Publicați o politică de retur într-o pagină separată din site (sau drept de retragere, dacă vreți să fie exact textul conform legii), nu o ascundeți în termenii și condițiile generale. Puneți-o ca link spre un document separat, de obicei în footer-ul site-ului. Nu puneți în același document și garanțiile sau livrarea, că nu mai înțelege nimeni nimic!
- Precizați clar de la început că această politică de retur se aplică doar consumatorilor. Atât vă obligă legea. Dacă doriți să oferiți voluntar dreptul de retur și persoanelor juridice, puteți să o faceți separat și cu alte condiții.
- Includeți elementele minime cerute de lege. Dacă nu le afișați pe site, clientul are dreptul la o perioadă de retur de 1 an, nu doar de 14 zile calendaristice, conform legii:
- “condițiile, termenele și procedurile de exercitare a dreptului”
- formularul tipizat de retragere, prezentat în partea B din anexa legii;
- Dacă anumite produse sau servicii se încadrează în excepții de la dreptul de retur (vezi articolul 16), păstrați procedura, dar precizați exact ca textul din lege.
De exemplu, evită să spui “produsele din flori nu se returnează”, ci spune “Nu se pot returna produsele care sunt susceptibile a se deteriora sau a expira rapid (conform art. 16 lit. d din OUG 34/2014). Indiciu: dacă pui exact articolul din lege, lumea o sa vadă că știi despre ce vorbești, nu ai inventat acea prevedere care te avantajează.
5. Dacă vreți să atrageți atenția consumatorului că va fi responsabil pentru o diminuare a valorii produsului, nu spuneți: “Produsul trebuie returnat intact, în ambalajul original și cu toate accesoriile și etichetele incluse”, ci mai degrabă: “Vă reamintim că, în conformitate cu art. 14, sunteți responsabil de diminuarea valorii produselor rezultată din manipularea acestora, diferit de ceea ce este necesar pentru determinarea naturii, caracteristicilor si funcționării produselor” (textul e din art. 14 alin. 3).
6. Dacă vreți să-i reamintiți clientului că el trebuie să plătească transportul produselor returnate, nu spuneți “Coletele trimise ramburs prin Poșta română nu sunt acceptate”, ci mai degrabă “Conform legislației în vigoare, consumatorul suportă costurile directe legate de returnarea produselor. Vă reamintim că vom verifica produsele primite drept retur, înainte de vă trimite banii înapoi.”
2. JURIDIC: Ce face ANPC în practică. Voi știți?
Ce zic public reprezentanții autorităților care ar trebui să controleze comerțul online (în special ANPC) este una, ce fac practic e alta! Știm bine că inspectorul ANPC de la Ploiești interpretează diferit față de cel de la București.
Iar cum presiunile noastre de a le cere celor de la ANPC să fie mai consecvenți încă nu s-au transformat în gesturi din partea lor, am zis să gândim puțin invers: dacă ați fost impresionați – pozitiv sau negativ – de unul dintre reprezentanții autorităților române când au controlat un magazin online (sau poate ați câștigat în instanță împotriva lor), poate ne trimiteți un e-mail și vom povesti anonimizat cazul respectiv într-unul din următoarele newslettere, ca să avem cu toții de învățat – cu bune sau rele.
Începem noi cu o poveste reală, puțin mai veche:
A fost o dată un magazin online care ne-a povestit că a dat peste un inspector ANPC care venea cam o dată la câteva luni în vizită și se obișnuise să ceară produse. Se agăța de ele și făcea aluzii legate de ce bine i-ar fi “stat” în ele. Mai direct spus, cerea șpagă în produse. Magazinul respectiv nu dorea probleme cu ANPC-ul sau alți inspectori, ci se axa pe optimizarea conversiilor și pe îmbunătățirea relației cu clienții. Dar inspectorul nostru venea din ce în ce mai frecvent și era tot mai insistent.
Nu vrem să pretindem că România este Tărâmul Perfecțiunii sau că aceste cazuri de mită ar fi o excepție aici. Sau că DNA ar fi sau n-ar fi… dar să n-o dăm pe politică… Cert e că oamenii de la magazin aveau o problemă practică. Și știau și că darea de mită este o infracțiune, deci erau nițel între ciocan și nicovală. Le-am zis că, dacă sunt fermi, ar trebui să înceteze problema. Poți chiar să fii un pic creativ și sa invoci niște camere de luat vederi puse de șefi (puteți să și împrumutați una falsă), niște etichete RFiD plasate pe produse sau o vizită a unui coleg de la DNA sau chiar o plângere înregistrată în acest sens.
Dar povestea noastră are happy-end. În cazul respectiv, se pare că vizitele au încetat. Și magazinul nici nu a primit vreo amendă. Cert e un lucru: dacă nu mai pui miere, nici nu vin muștele.
3. CONTABIL: Noua procedură de înregistrare în scopuri de TVA
Dacă nu sunteți înregistrați în scopuri de TVA și aveți cifra de afaceri sub 300.000 de lei, s-ar putea să aveți noroc cu o procedură mai rapidă: începând cu luna martie 2019, procedura de înregistrare în scopuri de TVA pentru contribuabilii care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA devine mai rapidă (Ordinul 167/2019). Înregistrarea TVA se va putea obține chiar în ziua depunerii documentației. În acest sens, contribuabilul va trebui să transmită electronic o declarație pe propria răspundere, conform formularului din ordin, iar declarația de mențiuni 010 se va depune împreună cu dovada transmiterii acestei declarații electronice.
La început, contribuabilii nu vor fi încadrați la risc fiscal ridicat. În termen de 15 zile de la declarare, informațiile vor fi verificate de ANAF.
IMPORTANT! Datele neconforme cu realitatea din declarație vor fi trimise către Direcția Antifraudă și duc la anularea codului de TVA și încadrarea contribuabilului la risc! Atenție și la faptul ca vechea procedură de înregistrare în scopuri de TVA nu a fost abrogată. În noua declarație, există în continuare criterii de risc ce trebuie revizuite.
4. CONTABIL: Categorii de risc în Codul de procedură fiscală
a) Contribuabilii vor fi încadrați în 3 categorii de risc: mic, mediu și ridicat. Clasificarea în categoria de risc ține de comportamentul contribuabilului privind depunerea declarațiilor fiscale și plata impozitelor, de datoriile la buget și de corelarea celorlalte sume declarate de terți (corelarea prin declarația 394, de exemplu). Contribuabilul nu poate face obiecții cu privire la modul de stabilire a riscului și clasei/subclasei de risc final în care a fost încadrat.
Momentan, nu este extrem de clar la ce va folosi Fiscul aceste date. Din declarațiile publice ale reprezentanților fiscului, se pare că firmele cu risc ridicat vor putea fi controlate mai des și chiar refuzate la creditare. Colegii de la Avocatnet.ro au mai multe detalii legate de avantajele și dezavantajele estimate ale unui astfel de sistem.
b) S-a introdus procedura de mediere pentru somații între contribuabil și ANAF, mediere care poate fi aplicată doar în cazul existenței de documente și informații care să susțină situația economică și financiară precară. Deci teoretic, dacă nu stai prea bine din punct de vedere fiscal și poți dovedi asta, s-ar putea ca ANAF-ul să-ți mai acorde o șansă, pe un sistem voluntar.
c) În scopul comunicării actelor administrative, fiscul poate înregistra din oficiu contribuabilii în sistemul de comunicare electronică – deci probabil doar printr-un mesaj în Spațiul Privat Virtual (poate în viitor și prin e-mail). Comunicarea actelor administrative fiscale pentru contribuabilii care au fost înregistrați din oficiu și nu au accesat sistemul de comunicare electronică în termen de 15 zile de la comunicarea datelor se realizează doar prin publicitate (afișare la avizierul ANAF). Deci verificați mesajele din SPV cel puțin o dată la 15 zile!
5. CONTABIL: Declarația unică 2019; termen limită: 31 iulie
Dacă ați câștigat bani din dividende în 2018 sau orice alte sume care nu sunt asimilate salariilor (alte tipuri de investiții, chirii, venituri din alte surse, PFA, drept de autor în anumite situații etc.) nu uitați că trebuie să depuneți declarația unică (care acum are și un nume – 212)!
Aceasta se va depune până la data de 31 iulie 2019, pe noul formularaprobat în ianuarie 2019. Noul formular conține situația veniturilor realizate pentru anul 2018 și estimarea veniturilor aferente anului 2019. Atenție, începând cu 2019, declarația unică se poate depune doar online aici.
Vezi modele și instrucțiuni aici.
6. CONTABIL: Dați 2% către ONG-uri, nu-i lăsați statului! Termen limită: 31 iulie
Declarația 230 care se completează și se depune de către persoanele fizice, prin care acestea pot dona către ONG-uri / asociații, are și ea termen de depunere 15 martie 2019 (în cazul în care doriți ca o parte din impozitul pe venit plătit pentru anul 2018 ca persoană fizică să fie distribuit către aceste ONG-uri / asociații).
Declarația se poate înregistra la registratura organului fiscal, se poate trimite prin poștă sau se poate încărca în Spațiul Privat Virtual.
(Informațiile v-au fost aduse de Bogdan Manolea – co-fondator TRUSTED.RO și Mihaela Adina Călin – expert contabil)
